De ce am ales Oradea? Sau cum un oraș liniștit a bătut alte 40 de țări

Am vizitat peste 40 de țări. Am văzut metropole zgomotoase, capitale istorice și locuri exotice. Dar când prietenii mă întreabă acum, aproape în glumă, care este locul „cel mai bun" de pe Pământ, răspunsul meu îi surprinde adesea: Oradea.

De ce? Pentru că aici „nu se întâmplă nimic". Și spun asta în cel mai bun sens al cuvântului.

Dar să o luăm pe rând.

Prima întâlnire: 2018 și „un punct pe hartă"

Prima dată am ajuns în Oradea în 2018. Atunci era doar o oprire tehnică pe harta călătoriei mele — o zi să vizitez orașul, să mă plimb prin centru și să plec mai departe.

Îmi amintesc că am intrat într-o cafenea mică numită Street Coffee Roasters. Era un loc fără pretenții, dar cu o atmosferă caldă. Am băut un cappuccino și un espresso. Simplu, corect, cu un scurt dialog prietenesc cu barista. Am zâmbit și mi-am continuat drumul.

Uneori astfel de momente nu se fixează în memoria conștientă, dar senzația rămâne.

Evoluție și două drumuri

Când m-am întors în 2023, m-a așteptat o surpriză.

Acea cafenea mică din 2018 crescuse într-o rețea serioasă. Locații noi, echipamente de top, mașini de livrare brandate — se vedea clar mâna unor antreprenori care gândesc în termeni de scalare și procese.

Dar am descoperit și altceva: acel mic loc original încă exista, însă, din câte am înțeles, drumurile fondatorilor s-au separat la un moment dat. E o poveste clasică de business: unii aleg calea extinderii, a rețelei și a vitezei, alții aleg să rămână „boutique", mici și intimi.

Respect ambele drumuri. Fiecare are frumusețea și provocările lui.

Pentru mine, acesta a fost momentul în care Oradea a încetat să fie doar un punct turistic. A devenit un oraș real, cu oameni care construiesc ceva, care riscă, care aleg.

„Vino, o să fie bine"

În anii următori m-am întors. Am văzut Oradea vara, în toiul Festivalului Medieval — cu zgomot, costume și atmosferă de altă epocă. Am văzut-o și iarna, în februarie, liniștită și tihnită. În ambele ipostaze m-am simțit acasă.

Dar decisiv a fost factorul uman. La acel festival am cunoscut oameni cu care am continuat să ținem legătura. Când a venit momentul să decid unde să mă stabilesc, le-am scris. Răspunsul a fost simplu:

„Vino. Avem un oraș mic și primitor. Îți povestim cum e aici. O să fie bine."

Am venit și nu am regretat nicio secundă.

Gustul tihnei

Oradea e un oraș fără „febra" marilor capitale. Totul aici e calm, liniștit, omenesc. Cineva mi-a spus odată că e „un oraș pentru familii tinere și pensionari". Și e mult adevăr în asta.

Aici oamenii salută. Aici nimeni nu aleargă disperat. Aici există timp pentru o cafea.

Acesta e fundamentul blogului meu. Oradea nu e despre efectul „WOW" instantaneu. E despre „aftertaste" — acel gust plăcut care rămâne cu tine mult timp după ce ai terminat ceașca.

Despre cafea, oameni și viață fără zgomot inutil.

Cu drag, Mihai